EMINESCU - e c o u r i

Perenitate și paternitate

„Universal deodată”, „din Eminescu, referiri ca-n sacra Biblie”.
(Nichita Stănescu)

• „Să facem astăzi ceea ce au făcut străbunii noștri la începutul epocii lui Matei Basarab, să ne arătăm hotărâți, pentru ca fiii noștri să nu cadă victimă celor ce exploatează țara și de treizeci de ani să trudesc să curme dezvoltarea noastră națională și să facă pe pământul românesc un stat cosmopolit.”
  (Dintr-un articol publicat în „Timpul„ din 18 mai 1879, cu referire la politicile vremii)

•  „Din capul locului, politica exterioară a guvernului nostru a fost șovăitoare, nehotărâtă, lipsită de energie, având numai și numai de scop de-a menține popularitatea oamenilor ce-l compun, nimic mai mult. Ceea ce s-a făcut în mod hotărâtor s-a făcut întotdeauna prea târziu.”
  (Dinntr-un articol publicat în „Timpul” din 4 oct. 1878, cu referire la dispozițiile Tratatului de la Berlin, 1878, care punea  capăt Războiului Ruso-Turc din anii 1877–1878 și prin care, printre altele, România anexa Dobrogea de Nord, însă ceda Rusiei țariste teritoriul organizat de România sub forma județelor Cahul, Bolgrad și Ismail – sud-vestul Basarabiei)

• „Schimbați opiniunea publică, dați-i o altă direcțiune, răscoliți geniul național – spiritul propriu și caracteristic al poporului – din adâncurile în care doarme, faceți o uriașă reacțiune morală, o revoluțiune de idei, în care ideea românesc să fie mai mare decât uman, genial, frumos, în fine, fiți români, români și iar români.”
  (Fragment din romanul „Geniu pustiu”, publicat postum la Editura Minerva, 1904)

• „În orice caz, de la rezolvarea chestiunii sociale și economice atârnă existența poporului românesc. Cine cu ocazia aceasta nu se va arăta cu inima bărbată, asupra aceluia cad cuvintele lui Vasile Lupu Voievod: «Cine-și viclenește moșia și neamul, mai rău decât ucigașii de părinți să se certe».”
  (Fragment dintr-un articol publicat în „Timpul”, 25 mai 1879, cu referire la unele dezbateri din Camerele României)

• „Dar, fiindcă la aproape toate posturile din țară poate aspira oricare cenușar, de aceea fiecare, care a învățat două buchi, (…) râvnește a se face roată la carul Statului. Și-au făcut ei, nu-i vorbă, mii de locuri în care să încapă, dar nu-i încape pe toți, încât acuma au de gând să scoată la maidan alt moft, descentralizarea și electivitatea funcționarilor publici, ca cel puțin pe rând să încapă pe pita lui Vodă; adecă vor să creeze un guvern de zece ori mai scump, c-un personal de zece ori mai numeros și mai netrebnic decât cel de azi, care să se schimbe din trei în trei ani și să se sature toți, căci numai cu libertatea, egalitatea și fraternitatea sadea nu se cârpesc toate coatele goale.”
  (Din articolul „Ilustrații administrative”, publicat în „Timpul” din 18 dec. 1877)