Îndemnuri „endogene” de Ziua Mondială a Educației

În România, în materie de educație și cultură, nu trebuie să cauți inspirație și exemple foarte departe. Este sufucient să fii atent la experiențele proprii, la succese tradiționale înainte de a căuta modele exogene. Ne putem întreba dacă e preferabil să imiți mai degrabă decât să îmbunătățești ceea ce ai? În ultimii ani, prea adesea suntem tentați să consumăm fructe ale unor arbori sau pomi care, fie cresc spontan, fie sunt plantați și înfloresc aiurea, la alții.
În educație, important este nu să preiei paradigme, mimând astfel că gândești, ci să fii de fiecare dată dincolo de prototip, contaminat de entuziasmul nefiltrat, pur al elevului, pe care trebuie să-l stârnești din când în când și, întotdeauna, să nu-l tulburi.
Nu te tot inspira de pe la alții, inspiră-te în ceea ce faci din ceea ce fac cei ce trebuie să profite de ceea ce faci tu. Studiind creativitatea celor cărora te adresezi, vei înțelege cum le funcționează creierul și vei avea acces și la sufletul lor.
Fii artist în ceea ce faci, lumea se va sătura de drone umane care lucrează la norme prescrise de alții. Gândește-ți munca nu ca pe un algoritm, ci ca pe o artă pentru a modela ceea ce urmează; zonele nereușite ia-le ca pe un exil de care nici nu-ți mai aminti, pentru că și crearea amintirilor necesită o mare putere de concentrare.
Fă-ți o idee despre cum va arăta viitorul din preajma ta și acționează; a aștepta, doar, să se concretizeze este ca și cum ai fi permanent blocat în drum, în așteptarea convertirii codului de semnale ale unui dirijor de trafic.
Uneori, omenirea dă semne că nu suportă prea multă realitate; atunci, continuă să construiești artefacte din viitor!
Indiferent de neconformitățile prin care treci, rămâi, în sinea ta, moral!